Istoria este plină de relatări despre persoane remarcabile care au schimbat cursul evenimentelor prin abilitățile și contribuțiile lor excepționale. O astfel de figură este Ulfila (scris și Wulfila), un episcop got care a trăit în secolul al IV-lea (311-383 d.Hr.) la nord și la sud de Dunăre. El este cunoscut pentru impactul său remarcabil asupra istoriei Creștinismului și a poporului got, dar și asupra Creștinismului din Dacia.
Ulfila s-a născut într-o familie de greci din Capadocia, într-o perioadă de tulburări politice și sociale în Imperiul Roman. Imperiul era divizat în două entități: Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Roman de Apus. Pe lângă aceasta, imperiul trebuia să facă față presiunilor venite din partea goților din nord și a sasanizilor din răsărit.
Unor goți li se permisese să se așeze în Imperiul Roman în schimbul serviciilor militare. Aprigi și greu de stăpânit, aceștia obișnuiau însă să întreprindă raiduri de jefuire asupra localităților din imperiu. Cu prilejul unui astfel de raid, părinții lui Ulfila au fost răpiți din satul lor natal și au ajuns ca sclavi peste Dunăre, în Dacia aflată pe atunci sub stăpânirea goților thervingi, după retragerea romană din anul 271. Acolo Ulfila a învățat, pe lângă limba goților, și greaca și latina. Când a crescut, a devenit creștin sub influența misionarilor din imperiu, care treceau Dunărea în Dacia. Treptat, a ajuns să fie respectat în rândul goților datorită abilităților sale de lider și cunoștințelor sale religioase.
În perioada maturității lui, în Biserica Creștină era în toi controversa ariană (legată de doctrina Sfintei Treimi), iar Ulfila s-a aflat de partea acestui curent neortodox.
Misionarismul lui s-a desfășurat în principal în Dacia. Credința propovăduită de el nu era însă pe placul conducătorilor goți, el trebuind în repetate rânduri să fugă la sud de Dunăre pentru a scăpa de mânia acestora. De altfel, în acea perioadă regele got Athanaric îl omoară pe Sf. Sava Gotul (zis și Sava de la Buzău), posibil creștinat în urma eforturilor misionare ale lui Ulfila.
Una dintre cele mai importante realizări ale lui Ulfila a fost traducerea Bibliei în limba goților (vezi și Cine a scris Biblia și când?).
Pentru a realiza această traducere, Ulfila a creat mai întâi un alfabet bazat pe alfabetele grec și latin, pentru că goții nu cunoșteau scrierea. Această traducere a fost una dintre cele mai mari realizări ale lui Ulfila, care a ajutat la răspândirea Creștinismului în rândul goților și nu numai.
Lucrarea a avut un impact semnificativ asupra culturii și istoriei gotice. Prin crearea unui alfabet specific și prin traducerea textelor creștine, Ulfila a contribuit la dezvoltarea limbii gotice și a făcut-o să devină una dintre cele mai importante limbi germanice.
Unii specialiști cred că Biblia lui, păstrată astăzi în așa-numitul Codex Argenteus din biblioteca Universității din Uppsala, Suedia, este de fapt produsul unui grup de traducători coordonați de Ulfila.