Istoria este plină de relatări despre persoane remarcabile care au schimbat cursul evenimentelor prin abilitățile și contribuțiile lor excepționale. O astfel de figură intrigantă este Ulfila (scris uneori și Wulfila), un episcop got care a trăit în secolul al IV-lea (311-383 d.Hr.). El este cunoscut pentru impactul său remarcabil asupra istoriei Creștinismului și a poporului got, dar și asupra Creștinismului din Dacia.

Ulfila, crestinatorul neamurilor nord-dunarene

Ulfila s-a născut într-o familie de greci din Capadocia, într-o perioadă de tulburări politice și sociale în Imperiul Roman. Imperiul era divizat în două entități: Imperiul Roman de Răsărit și Imperiul Roman de Apus. Pe lângă aceasta, imperiul trebuia să facă față presiunilor venite din partea goților și sasanizilor.

Unor goți li se permisese să se așeze în Imperiul Roman în schimbul serviciilor militare. Aprigi și greu de stăpânit, aceștia obișnuiau însă să întreprindă raiduri de jefuire asupra localităților din imperiu. Cu prilejul unui astfel de raid, părinții lui Ulfila au fost răpiți din satul lor natal și au ajuns ca sclavi peste Dunăre, în Dacia aflată pe atunci sub stăpânirea goților thervingi, după retragerea romană din anul 271. Acolo Ulfila a învățat, pe lângă limba goților, și greaca și latina. Când a crescut, a devenit creștin sub influența misionarilor din imperiu. Treptat, a ajuns să fie respectat în rândul goților datorită abilităților sale de lider și cunoștințelor sale religioase.

În perioada maturității lui, în Biserica Creștină era în dezbatere controversa ariană (legată de doctrina Sfintei Treimi). Cumva, Ulfila s-a alăturat acestui curent neortodox. Interesant este faptul că a fost pictat ca sfânt de către părintele Arsenie Boca în altarul bisericii din satul Drăgănescu, Ilfov.

Misionarismul lui s-a desfășurat în principal pe teritoriul Daciei stăpânite de goți. Este posibil ca Sf. Sava Gotul (zis și Sava de la Buzău), celebrat ca martir în calendarul creștin, să fi fost creștinat în urma eforturilor misionare ale lui Ulfila. Însuși Ulfila a trebuit să fugă, în mai multe rânduri, la sud de Dunăre pentru a scăpa de prigoana regelui got Athanaric, care stăpânea în partea de răsărit a Daciei.

Una dintre cele mai importante realizări ale lui Ulfila a fost traducerea Bibliei în limba goților.

Pentru a realiza această traducere, Ulfila a creat un alfabet bazat pe alfabetul grecesc (goții nu cunoșteau scrierea), alfabet pe care l-a adaptat pentru a se potrivi sunetelor specifice ale limbii gotice. Această traducere a fost unul dintre cele mai mari realizări ale lui Ulfila, care a ajutat la răspândirea Creștinismului în rândul goților.

Lucrarea a avut un impact semnificativ asupra culturii și istoriei gotice. În primul rând, traducerea în cauză a avut un impact semnificativ asupra limbii gotice. Prin crearea alfabetului gotic și traducerea textelor creștine, Ulfila a ajutat la dezvoltarea limbii gotice și a făcut-o să devină una dintre cele mai importante limbi germanice.

Unii specialiști cred că Biblia gotică, păstrată astăzi în așa-numitul Codex Argenteus din biblioteca Universității din Uppsala, Suedia, este de fapt produsul unui grup de traducători coordonați de Ulfila.